Cand l-am cunoscut pe Alex am crezut ca e englez. Am vorbit ore-n sir in engleza, a mea cu accente pronuntate de roman, a lui minunata, cursiva si sonora, de sange pur englez. Spre final de conversatie m-a intrebat de ce nu vorbim romaneste. “Pardon?”
Alex vorbeste sapte limbi straine. Eu m-am oprit la trei, dintre care franceza invatata in sase luni, cu pistolul la cap cand am locuit in Congo, pentru ca mai nimeni nu vorbea engleza. Deci se poate. Engleza am tot invatat o viata, si parca tot nu stiu destul, invat din clasa intai pe cand venea acasa profa la meditatii, si eu ii admiram cerceii lucitori si unghiile lungi, date-n culori pastel. O bodoganeam pe mama ca ma lipsea saptamanal de doua ore de joaca-n fata blocului, dar perseverenta ei m-a ajutat. I’m a citizen of the World today.
Dar Alex ma uimeste cu talentul lui. La el, nu este doar despre inca o limba vorbita, este despre o cultura in plus pe care o cunoaste in detalii si cu care se identifica. Sper ca Nathan sa fie la fel de talentat si atras de limbi straine ca tatal lui.
M-a ros curiozitatea sa studiez daca a vorbi limbi straine e un talent innascut, sau se invata. Ce pot sa fac eu pentru copilul meu sa-i facilitez invatarea? Cate limbi poate un copil sa invete si incepand de la ce varsta? Cum fac sa nu-l bulversez cu mai mult de o limba, si sa ajunga sa nu vorbeasca niciuna corect? Ce fac daca nu vrea? Si, mai mult decat toate, merita efortul?
Asa am descoperit cartea “7 Steps to a Bilingual Child”, scrisa de pediatrul american Naomi Steiner.
Asa am descoperit cartea “7 Steps to a Bilingual Child”, scrisa de pediatrul american Naomi Steiner.
Am aflat ca pana in șapte ani, copiii ar putea asimila concomitent pana la șapte limbi străine. Creierul lor este capabil sa identifice diferențele, sonoritățile, contextul. Da, avem cu toții o limba nativa, preferata. Pentru Nathan, ar putea sa fie oricare dintre limba romană, engleză sau olandeza, chiar daca locuim in Olanda. Nu este adevărat ca un copil care învață mai multe limbi, le va încurca sau nu va vorbi niciuna cum trebuie. Nivelul de cunoaștere a limbii depinde de gradul de expunere la limba respectiva, asa ca părinții pot facilita accesul la un mediu propice in funcție de obiectivele lingvistice pe care si le-au propus: simpla înțelegere a limbii, înțelegere si vorbit, sau nivel avansat incluzând cititul si scrisul. Copiii noștri pot fi bilingvi chiar si atunci cand părinții nu vorbesc decât o singura limba. Exista soluții pentru rezistența copiilor la o limba straina, si metode anume de învățare a doua sau mai multe limbi străine in același timp, incă de cand s-a născut copilul. Cunoașterea mai multor limbi străine dezvolta creativitatea si gândirea laterala, capacitatea de a face conexiuni si de a rezolva probleme.
Am discutat cu Alex si ales pentru Nathan- trei limbi încă de la naștere, a patra in școala, si vom încerca metoda OPOL (one parent – one language sau un părinte -o limba). Alex deja vorbește cu Nathan numai in engleză, eu numai in romană. Olandeza o va prinde foarte ușor începând din creșa si grădinita, deoarece copiii au capacitați incredibile de învățare si adaptare la mediu. A patra limba si-o va alege singur in școala.
Cred ca toți părinții, nu doar cei care au norocul sa trăiască in afara tării, ar trebui sa se gândească la asta. Fiecare limba in plus e o viza in plus pe pașaportul vieții, cu atât mai mult cu cât granițele ajung sa nu mai aibă însemnătatea pur geografică de altădată.
No Comments